- Mereu cand venea ii simteam parfumul acela intepator. Nu l-am vazut niciodata, nu mi-a vorbit niciodata. Doar se apropia de usa mea, lasa un bilet si o dara de parfum.
-Adica poti recunoaste criminalul dupa parfum?
A dat din cap in semn de aprobare.
Recenzie:
Cum voiam o lectura rapida, interesanta si buna mi-am amintit ca mai am din cartile Oanei, asa ca m-am apucat de aceasta. Deja pe blog gasiti recenzie la Cacealmaua si la Alibiul perfect . In curand o sa apara recenzii si la celelalte.
Labirintul mortii e o carte ce mie mi-a adus aminte intr-un fel de un joc video, si-n alt fel de un mini-film politist si cu tendinte de horror. Si mi-a placut, adica te arunca imediat in mijlocul actiunii si la fel ca personajele habar nu ai ce se intampla, ce urmeaza, cine moarte, cine-i bun sau rau. Si cand nici personajele n-au incredere in ceilalti, tu in cine sa te mai increzi?
Sincer, pe tot parcursul lecturii am fost sceptica si mai sa banuiesc pe toata lumea. Si tot nu m-am prins care era faza, poate doar cum erau legate personajele intre ele. Adica de ce? Insa mai mult nu va zic. Iar acea mica descriere pe care am postat-o mai sus, sa stiti ca e extrem de importanta, desi eu habar n-am avut ce sa fac cu ea. Iar dupa ce-am aflat... copil copac:))), ca nu m-am prins.
Deci, daca vreti ceva rapid, usor si care sa va tina lipiti de pagina incercati asta. Atat cartea aceasta cat si celelalte din colectie sunt foarte bune. Mie, personal, imi plac mult.
Asa ca, cine vine la teatru?:))
4/5
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu